Obiectul
proiectului:
Studiul Interdisciplinar al
Ecosistemelor Semiinchise (lacuri alpine si vulcanice) in
Vederea Stabilirii Nivelului de Referinta pentru Aprecierea Impactului Factorului
Antropic: Lacurile Alpine din Masivul Fagaras si Lacul Sfanta Ana
Echipa proiectului:
INCD pentru Geoecologie si Geologie
Marina - GEOECOMAR
Director:
Dr. Titus Brustur
Institutul Geologic al Romaniei
Responsabil: dr. Calin Ricman
Universitatea din Bucuresti
Responsabil: Prof. Dr. Octavian Duliu
s.c. Accent Pro 2000 srl.
Responsabil: Dr. Ing. Mihai Iovea
INCD pentru Industrie Electrica - Cercetare Avansata -
ICPE-CA
Responsabil: Fiz. Silvia Hodorogea
Durata
Proiectului:
01.10.2007 - 31.07.2010
Obiectivele
Generale ale Proiectului
i. - Determinarea concentratia compusilor poluanti in apele
si sedimentele lacurilor in vederea
stabilirii unui fond de referintă pentru
evaluarea poluări apelor de suprafată si a sedimentelor
de-a lungul bazinelor hidrografice situate in
aval de lacuri, până în zona de câmpie.
ii. - Investigarea distributie
Cs-137 in sedimente pentru calcula ratele de sedimentare si reconstructia
istoricului proceselor de poluare ca si al
modificarilor paleoclimatice.
iii. - Evidentierea eventualei existente a
tektitelor ce in cazul unor rezultate pozitive vor permite prin obtinerea
unor informatii extrem de importante, atat
despre materia cosmica, cat si despre eruptiile
vulcanice neogene (in cazul lacului Sf.Ana).
iv. - Investigatii privind gazele
dizolvate in apa lacului Sf. Ana (CO2) provenite din activitatile
postvulcanice,
in vederea identificarii izvoarelor
subacvatice.
v. - Realizarea unei baze de date
Contributii
ale proiectului la dezvoltarea cunostiintelor
Noutatea proiectului consta in abordarea multidisciplinara a subiectului,
utilizand aparatura si tehnici de lucru specifice unor
discipline stiintifice diferite : geologie (sedimentologie, geofizica,
mineralogie, hidrogeologie, geochimie), hidrochimie,
totul in scopul controlului poluarii si al imbunatatirii gestiunii resurselor
de apa.
Toate informatiile achizitionate, atat cele obtinute prin campanii de teren,
cat si cele provenite din documentatii
existente, vor fi structurate intr-o baza de date, care va
permite utilizarea lor rapida si eficienta pentru interpretare si modelare.
In cadrul proiectului se propune realizarea urmatoarele elemente de noutate:
i. - Studiul radioscopic al carotelor si obtinerea
imaginilor in numere atomice efective, cu o precizie de 2-5 %;
ii. - Studiul tomografic al carotelor si obtinerea imaginilor
in numere atomice efective, cu o precizie de 2-5 %;
iii. - Microscopie electronica si microsonda electronica pe minerale
grele, tektite, tipuri de argile, etc.;
iv. - Difractometrie RX pe probele de
sedimente;
v. - Determinari ICP-AA de metale grele pe probele de sedimente
prelevate;
vi. - Masuratori radiometrice de radionuclizi
antropogeni pe sedimente lacustre alpine;
vii. - Studii complexe de microscopie electronica de baleiaj pe diferite
fractiuni minerale
Metodologia
Acumulari de Date
i. - Probarea sedimentelor de fund
Obtinerea probelor de sedimente lacustre se va face
cu ajutorul unui boden-greifer Van Veen si a unui carotier gravitational usor
Kullenberg
cu liner de plastic (pentru determinarea
continutului de metale grele, ziotopi) sau de metal (pentru determinarea
continului de substante organice).
In zonele colmatate se va
folosi o foreza manuala (8 m adancime de penetrare in sedimente neconsolidate).
In mare parte sedimentele vor fi
prelevate de un
specialist echipat cu costum de scufundare, din cauza acumularii de blocuri pe
fundul lacurilor alpine.
ii. - Probarea sedimentelor in suspensie pentru analize ulterioare
In abordarea complexa a raportului flux particulat
- poluant din lacurile de acumulare, se va centrifuga in flux continuu
(folosind centrifuga Alfa-Laval) un volum de apa de suprafata
suficient pentru obtinerea unei probe de
sediment de minim 50 g.
iii. - Estimarea cantitatii de sedimente acumulate si transportate in
chiuveta lacustra
Cantitatea de sedimente depuse in lacuri (grad de
colmatare) va fi determinata prin calcul comparand
hartile batimetrice obtinute in cadrul
proiectului cu planurile topografice
initiale ale acumularilor. Concentratia de sedimente in suspensie va fi
determinata prin cantarirea
(balanta electronica, precizie 0,0001 g) materiei retinute pe filtre, la un volum cunoscut
de apa. Datele vor fi comparate cu cele obtinute
prin centrifugarea unei cantitati cunoscute
de apa si cantarirea probei solide rezultate, folosind
de asemenea o centrifuga Alfa-Laval.
iv. - Granulometria sedimentelor
Compozitia granulometrica a sedimentelor se va obtine prin analiza standard a sitarii uscate, combinata
cu pipetarea.
Pentru sedimentele in suspensie se
va utiliza un numarator de particule Coulter. Vor fi calculati parametrii statistici ai distributiei
granulometrice.
v. - Determinrea compozitiei mineralogica pe fractii granulometrice
Analiza se va face separat pe
fractia grea si pe cea usoara. Separarea fractiei grele se va
face prin metode electromagnetice,
electrostatice si prin
concentrare in bromoform. Identificarea speciilor minerale se face la lupa
binoculara si la microscop in sectiuni,
prin inglobare in rasini
sintetice. Fractia usoara mai grosiera se va analiza la microscop, iar cea fina
si foarte fina va fi investigata prin difractie cu raze X .
vi. - Determinarea concentratiilor poluantilor asociati sedimentelor de fund si
in suspensie
Concentratia de substante poluante (substante
organice, nutrienti, metale grele) in sedimente se va obtine in urma analizelor
geochimice,
efectuate in laboratoare proprii
(AAS, fluorescenta raze X) si la terti. Alte analize geochimice vor fi
efectuate in laboratoarele partenerilor
(TOC, carbonati – CO) sau de catre
terti.
vii.- Aprecierea calitativa sau semicantitativa a
ratelor de sedimentare
Functie de varsta acumularilor si de cantitatea totala de
sedimente depusa, se poate determina semicantitativ rata medie de depunere in
fiecare lac studiat.
Rezultate